„Oamenii de pe Pământ veniră pe Marte”

Că tot a început școala și în curând se redeschid si stagiunile, mă apuc și eu din nou să-mi fac temele la rubrica „Două rânduri despre o carte”. Încep cu o carte celebră a unui mare dispărut:

Cronicile marțiene de Ray Bradbury

Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu, Editura Leda, 2009

Povestiri care se țes în marea poveste plutitoare a aventurii umane pe Marte. Civilizația umană este îndreptățită să se înstăpânească în orice loc din Univers? Putem simți poezia altor civilizații? Suntem mai buni, mai frumoși, mai drepți decât ceilalți? Volumul Cronicile marțiene nu este o carte SF, nu este un poem în proză, nu este un manifest împotriva invaziei umane. Este doar o carte pe care orice iubitor de literatură, orice pământean ar trebui să o citească.

Fragment de citit, p. 154: „Din metru în metru, de-a lungul drumului de țară pustiu, fuseseră așezate și lăsate, ordonat și în bocceluțe, patine cu rotile vechi, o basma plină cu bibelouri, niște pantofi scâlciați, o roabă, maldăre de pantaloni, haine și pălării vechi, bucățele de cristale orientale, care cândva zornăiseră în vânt, cutii de conserve în care creșteau mușcate roz” …

 

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Două rânduri despre o carte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: