GHOST WRITER, le nègre littéraire sau „negrișorul“ românesc

Mai nimic despre ghost writing sau ghost writer pe paginile românești de pe Google sau, în ultima vreme, mai ales știri referitoare la filmul lui Roman Polanski, The Ghost Writer, ecranizare a romanului Ghost de Robert Harris, tradus și la noi cu titlul Marioneta, la Editura All.

Deși apar cărți despre tot soiul de vedete și oameni politici, „negrișorii“ literari din spatele lor nu apar deloc și statutul de ghost writer nu există în lumea literară de la noi ca breaslă constituită și, de ce nu, respectată.

Peste tot în lume reprezentanții acestei caste literare sunt recunoscuți și nu se rușinează cu competențele lor demne de laudă. Pentru că un ghost writer este un scriitor profesionist care este plătit în schimbul serviciilor pe care le prestează, și anume de a scrie cărți, articole, povestiri, discursuri sau alte texte care în mod oficial sunt semnate de alte persoane, adesea celebre.

În Franța, pornind tocmai de la filmul lui Roman Polanski de anul acesta, mai exact de la subtitrarea sa în limba franceză, unde termenul consacrat pentru ghost writer este acela de nègre littéraire,  s-a iscat o întreagă discuție pe marginea conotației rasiste a acestuia. Filosoful Claude Ribbe are meritul de a fi stârnit dezbaterea: „Este un adevărat scandal. Franța este singura țară din lume care utilizează cuvântul «negru» în sensul de sclav literar.“ Istoria termenului începe în anul 1845, când a fost folosit prima dată de Eugène de Mirecourt (pseudonimul preotului Jean-Baptiste Jacquot) într-un pamflet rasist împotriva lui Alexandre Dumas tatăl,  a cărui mamă a fost o sclavă de culoare. Preotul a fost acționat în justiție de celebrul romancier și a fost întemnițat pentru șase luni, primind și o amendă consistentă.

Așadar, Claude Ribbe cere schimbarea acestui cuvânt ivit în vremurile când Franța își exploata coloniile și care în secolul XXI nu poate fi decât o rușine pentru o țară care respectă drepturile omului, denunțând rasismul și exploatarea.

David Cavioglioli ajunge în finele articolului său despre scandalul cu pricina, Ewan McGregor, nègre ou ghost writer?, la o concluzie care merită citată: „Limba noastră este garnisită cu expresii moștenite din brutalitățile Istoriei. Putem oare să punem capăt atrocităților din trecut continuând să vorbim pe limba lor?“

Dincolo de discuția de pe malurile Senei, rămâne termenul românesc de „negrișor“, categoric o calchiere după cel francez, care nu numai că trimite la istoria cu adevărat neagră a altui popor, dar își păstrează și mai abitir conotația peiorativă la noi, fiind de rușine să te ocupi cu o astfel de treabă… ocultă.

Sper că vor exista și în România firme care să ofere serviciul de ghost writing și sper în schimbarea mentalității atât a VIP-urilor mioritice, cât și a editurilor care publică acest tip de cărți doar cu ajutorul unor redactări/stilizări remunerate necorespunzător și adesea cu rezultate pe măsură.

Surse:

http://mondialisation.ca/index.php?context=va&aid=17862

http://bibliobs.nouvelobs.com/20100303/18093/ewan-mcgregor-negre-ou-ghost-writer

Anunțuri
Explore posts in the same categories: De prin lumea literară

Etichete: ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

4 comentarii pe “GHOST WRITER, le nègre littéraire sau „negrișorul“ românesc”

  1. Micawber Says:

    Din cate stiu, au existat si in literatura romana ‘negri’ mai mult sau mai putin obscuri. S-a vorbit intr-o vreme de ‘negrii’ folositi de Eugen Barbu, unul din ei fiind, se pare, Nicolae Paul-Mihail, un prozator talentat, dar mai putin cunoscut.

    Serviciul ‘ghost writing’ la care va referiti nu are nimic rau – e cam ca lobby-ul, care daca e reglementat nu reprezinta in sine un lucru asa de cumplit cum cred unii.

    Cat despre filmul lui Polanski, l-am vazut recent si nu-l recomand – e slabut rau.


  2. @Micawber: eu sunt pentru recunoasterea serviciului de ghost writing, pe care il consider util oricarei literaturi.Problema e a denumirii. As prefera sa se pastreze denumirea din engleza sau o traducere aproximativa, dar nu „negru” sau „negrisor”. Ghost writer-ul este un scriitor profesionist care merita respectat, nu este un sclav.
    Cat despre Eugen Barbu, m-a fascinat cum reusea sa „traduca” impreuna cu A.I. Deleanu romanele lui William Faulkner sau Thomas Mann. Deleanu traducea si Barbu stiliza, fara sa aiba habar de limba straina. Cat de departe a mers cu stilizarea? Ce citim noi de fapt?

  3. Micawber Says:

    @ Ana Antonescu

    Perfect de acord cu dvs. Probabil ca denumirea de ‘negru’ luxeaza spiritul de corectitudine politica al vremurilor noastre 🙂

  4. funk Says:

    mi-e scarba. si de corectitudinea politica. si de idea naiva si tembela ca eliminand cuvinte suprimi acte.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: